Îl iubea Isus pe Saul atunci când l-a
oprit pe drumul spre Damasc? Sau ar fi trebuit să
spună:
„Nu-l împiedicaţi. Dacă vrea să meargă pe calea cea rea,
vom găsi pe cineva care să-i ia locul. Adio, Saul.” Aşa
a spus Isus?
Dacă cineva ţi-ar salva viaţa, nu i-ai
fi recunoscător? Isus i-a ieşit în cale lui Saul, i-a
pus această întrebare, şi i-a spus că îşi distrugea
viaţa aruncând înapoi cu piciorul într-un ţepuş. Dar nu
Isus era cel care îi îngreuna drumul. Isus i-a spus pur
şi simplu că drumul pe care alesese să meargă era deja
drumul cel greu, nu cel uşor. Aceasta era realitatea!
Duhul Sfânt îl convingea pe Saul în
inima lui că Isus era într-adevăr Mesia cel făgăduit,
Mântuitorul. Dar Saul nu dorea să creadă adevărul. El se
lupta împotriva Duhului Sfânt. Probabil că noaptea, când
încerca să doarmă, avea coşmaruri şi se trezea
înspăimântat. Apoi alegea din nou să meargă pe acelaşi
drum şi să îl prigonească pe Isus. Dar în adâncul inimii
lui el se lupta mereu împotriva convingerii Duhului
Sfânt, şi îşi dădea seama că acesta este cel mai greu
lucru pe care îl poate face cineva.
Isus nu spune: „Îţi voi îngreuna
drumul.” Nu! Aceia care refuză să vină la El vor avea
parte de un drum greu; ei sunt cei care îşi
îngreunează singuri drumul.
Ceea ce spune El este adevărat! Pe
termen lung, este mai uşor să fii salvat în împărăţia
lui Dumnezeu decât să fii pierdut.
Dar mulţi oameni au încercat să
răstălmăcească ce a spus Isus. Ei spun că este greu să-L
urmezi pe Isus şi este uşor să-l urmezi pe Satana. Ei
cred că drumul către cer este greu, mereu în urcuş, cu
tot felul de stânci şi bariere. Ei cred că Dumnezeu a
făcut în aşa fel încât să fie greu să fii salvat, iar
calea care merge în jos este cea uşoară. Ei cred că lui
Dumnezeu nici nu-i pasă de ceea ce se întâmplă cu noi şi
ne lasă pur şi simplu să mergem pe drumul greşit – adică
Lui nu Îi pasă dacă suntem salvaţi sau pierduţi. Dar Lui
Îi pasă!
Drumul care duce în jos, acela pe care
merge toată lumea, este drumul cel greu pentru că pe
marginea lui există tot felul de semne care ne
avertizează: „Nu merge pe aici!” Domnul ne iubeşte atât
de mult, încât a pus toate acele semne peste tot pe
drumul care merge
spre iad.
Şi peste tot pe drumul care duce spre
cer, Domnul a pus locuri frumoase de odihnă, apa vieţii
înviorătoare, pâinea vieţii delicioasă cu care să ne
hrănim... Chiar şi sacrificiile pe care suntem chemaţi
să le facem pentru Isus devin uşoare atunci când ne dăm
seama că Isus poartă jugul împreună cu noi. El spune:
„Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la
Mine... şi veţi găsi odihnă” (Mat. 11:29). Oricare ar fi
sacrificiile pe care credem noi că facem pentru
a-L urma pe Isus – acestea sunt „uşoare” atunci când ne
amintim cât de mult a sacrificat El pentru noi!
Un înţelept a spus că
dacă nu ne împotrivim lui Isus, El ne va conduce tot
drumul până în împărăţia Sa veşnică. Aceasta ne
reaminteşte cât de mult ne iubeşte!