Un sondaj recent arată că gospodăriile americane de rând au economisit atât de puţini bani, încât, dacă ar rămâne fără nici un venit, economiile pe care le au nu ar putea susţine mai mult de trei luni actualul lor stil de viaţă. Asta înseamnă să trăieşti pe marginea prăpastiei! Dar oamenii foarte bogaţi au miliarde de dolari în cont. Conform cu ceea ce ne-a învăţat Isus, mulţi dintre săraci nu sunt cu nimic mai buni decât bogaţii egoişti. Şi ei ar fi la fel de egoişti dacă ar avea miliarde de dolari! (În afară de cazul în care L-ar cunoaşte pe Hristos.) El ne-a învăţat în Matei 5:27-30 că nutrirea lăcomiei este acelaşi lucru cu călcarea legii în fapt. Robert Wuthrow de la Universitatea Princeton spune că americanii îi admiră pe oamenii bogaţi şi îşi doresc să aibă mai mult, în timp ce arată un devotament nesincer faţă de lucrarea Maicii Tereza. Majoritatea persoanelor pe care le-a intervievat au susţinut că lăcomia este imorală, dar au adăugat că nimeni nu i-a învăţat ce înseamnă acest lucru. El relatează: „Americanii îmi spun că lăcomia este un lucru rău, apoi, câteva minute mai târziu, declară: ‚Mi-aş dori foarte tare să am mult mai mulţi bani!’”

Noi considerăm probabil că facem parte din categoria americanilor cu cele mai mici venituri; dar, din punctul de vedere a miliarde de oameni de peste mări şi ţări, suntem extrem de bogaţi. Da, chiar şi din punctul de vedere al multor americani.

Isus a spus despre El Însuşi: „Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul” (Mat. 8:20). Desigur, aceasta înseamnă că astăzi El simte împreună cu aceia care, de asemenea, nu au unde-şi odihi capul. În această seară, întorcându-ne din oraş cu maşina, Grace şi cu mine am văzut o fată în vârstă de aproximativ 20 de ani care stătea la un colţ, cu o pancartă pe care scria cu litere de mână: „Vreau să muncesc ca să mă hrănesc,” sau ceva de genul acesta. Traficul era aglomerat şi nu am putut opri. Cine o fi ea? Vreo dependentă de droguri?

Am dat bir cu fugiţii? Nu ştiu. Dar în seara aceasta, în timp ce îmi voi lua cina şi voi  merge la culcare, îmi voi aminti de Cel care nu a avut un acoperiş sub care să Se odihnească şi care chiar acum Se identifică cu oamenii care suferă.

 

În numărul de duminică al publicaţiei „Sacramento Bee” se găseşte un articol de Mary Leonard despre „mantra anilor ’90”: a deveni milionar sau miliardar. Când Alan Greenspan a declarat în Congres că economia SUA este roz şi sănătoasă, bursa de valori a prins aripi din nou şi averea lui Bill Gates a crescut peste noapte cu 2 miliarde de dolari. Acum indicele Dow a sărit de 8000, făcându-i pe mulţi milionari. Creatorii de modă se avântă să estimeze la 12.000$ creaţiile lui Armani, realizate în serie limitată, special pentru aceia care urmăresc cu orice preţ să facă parte din înalta societate. Acum, 10% din familiile americane au venituri care depăşesc 100.000$ pe an, aproape 70.000 de americani au venituri de peste 1.000.000$ pe an, de patru ori mai mulţi decât acum 15 ani, şi cel puţin 3,5 milioane de gospodării americane au un profit (capitalul minus datoriile) de peste 1.000.000$. Până în anul 2005 vor fi 7 milioane de astfel de gospodării. Niciodată mai înainte nu au fost cuvintele apostolului Iacov aşa de semnificative ca acum. El spune în capitolul 5:1-3: “Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, care au să vină peste voi. Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sunt roase de molii. Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă!”

De ce vor plânge şi se vor tângui bogaţii? Pentru că Se va mânia Dumnezeu pe ei? Nu; la judecata finală ei pur şi simplu vor înţelege clar că toţi acei bani nu le-au aparţinut niciodată. Vor înţelege (prea târziu) că „Dumnezeu este Cel care îţi dă puterea să câştigi bogăţie” (Deut. 8:18, KJV). Fiecare celulă a fiinţei lor se va aprinde de autocondamnare pentru faptul că au huzurit în lux, în timp ce miliarde de oameni de pe pământ, care aveau aceleaşi merite ca şi ei, nu aveau cu ce să se încalţe şi în fiecare noapte mergeau flămânzi la culcare.

Îi condamn eu pe aceşti milionari? Nu, nu pot. Pentru că ştiu foarte bine cât de egoist, lacom şi păcătos sunt şi eu, prin natura mea. Dacă aş fi fost la fel de deştept ca Bill Gates sau Donald Trump, şi aş fi avut toate acele miliarde, aş fi fost la fel de egoist ca şi ei – în cazul în care nu aş fi cunoscut harul lui Hristos, care mă salvează de egoism. Aşadar, ce fac acum? Mă rog ca în curând lumina care trebuie să lumineze pâmântul cu slava sa, să strălucească asupra inimilor milionarilor şi miliardarilor. Le datorăm ceva.

Continuarea acestei teme, mâine.

 

Îl cunoşti pe Psihiatrul tău? Ai putea răspunde: „Eu nu am nevoie de psihiatru! Sunt sănătos! Doar oamenii bolnavi, nebuni, au nevoie de psihiatru! Mă jigneşti dacă sugerezi că aş avea nevoie de unul!”

David, psalmistul, a avut nevoie de psihiatru; psalmii lui sunt plini de apeluri pentru a fi vindecat; de exemplu Psalmul 6: „Doamne, nu mă pedepsi cu mânia Ta!... Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc!... Sunt complet epuizat şi întreaga mea fiinţă suferă profund” (vers. 1-3, GNB). Şi în Ps. 22:14: „Mi s-a făcut inima ca ceara, şi se topeşte înăuntrul meu... [Sunt] adus în ţărâna morţii.” În engleza modernă, el spune că este pe cale să se dezlipească. David se simţea abandonat într-o gaură neagră pentru toată veşnicia. Oricine se simte aşa are nevoie de psihiatru, dar nu de unul obişnuit. Şi dacă eşti un om normal, este foarte posibil să fi experimentat acest sentiment sau, cel puţin, să fi „gustat” din el. Doar o persoană fără minte, lipsită de inteligenţă sau incapabilă să simtă ceva ar putea face excepţie. Cea mai bună definţie a termenului „mare preot” care se găseşte peste tot în Epistola către Evrei este „Psihiatru Divin,” doctor de suflete. Iată câteva adevăruri importante despre El:

 (1) Este ales „din mijlocul oamenilor,” pentru că le cunoaşte necazurile şi ispitele, astfel că „poate fi îngăduitor cu cei neştiutori şi rătăciţi, fiindcă şi El este cuprins de slăbiciune” (5:1, 2)

 (2) A suferit şi a rezistat fiecărei ispite care te va încerca vreodată (4:15).

 (3) A biruit teama care te-a bântuit toată viaţa, de la naştere şi până astăzi – a biruit-o deoarece a suferit moartea a doua, care a constituit întotdeauna motivul principal al fricii tale (2:14, 15).

 (4) „Şi prin faptul că El însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi” (vers. 18).

Mergi la El; deschide-ţi sufletul înaintea Lui.

 

În California de Sud trăieşte un om care se îmbogăţeşte de la o zi la alta vânzând teren pe planeta Marte. El spune că a scris guvernului SUA şi Organizaţiei Naţiunilor Unite, revendicând întreaga planetă, aşa cum Papa a revendicat Emisfera de Vest în secolul al XV-lea, şi nici guvernul SUA, nici ONU, nu i-au contestat revendicarea. Aşadar, planeta Marte îi aparţine. El îţi dă un act de proprietate pentru terenul pe care îl cumperi.

Mie nu mi-a trecut niciodată prin minte o astfel de idee de a face bani. Cred că nu prea mă duce capul. Dar sunt convins că nici pe aceia care cumpără teren pe Marte nu prea îi duce capul. Motivul? Plătesc prea mult pentru el. În Geneza 15:4-5 citim că Domnul i-a făgăduit lui Avraam că va avea atâţia copii cât stelele cerului. Domnul a spus: „Priveşte în sus şi numără-le, dacă poţi.” El, practic, i-a făgăduit cerul lui Avram!

Dacă tu crezi cu adevărat în Isus, eşti un urmaş al lui Avraam şi moşteneşti ce i-a aparţinut lui. Mergi afară şi priveşte stelele, planetele... şi Marte. Nu este nevoie să plăteşti nici un ban pentru a deveni proprietar; toate îţi aparţin „în Hristos” – fac parte din moştenirea ta veşnică „în Hristos.” Gândeşte-te că lumea şi întregul univers îţi aparţin, deoarece eşti membru al familiei lui Dumnezeu „în Hristos.” Când Isus ne-a spus că dacă renunţăm la tot pentru a-L urma, ne va da înapoi însutit, a vorbit serios (Mat. 19:29). El ne va oferi capacitatea de a ne bucura de viaţă acum – ceva ce un materialist nu va avea niciodată, indiferent câţi bani va strânge. Iar apoi, viaţa veşnică. Bucură-te de ceea ce ţi-a dat Dumnezeu astăzi, „în Hristos”!

 

Descoperim că din ce în ce mai mulţi doctori sunt de acord cu faptul că boala poate surveni în urma unor sisteme greşite de gândire. Unii doctori afirmă că pot privi o cameră plină cu oameni şi să spună care dintre ei va face cancer – de obicei aceia care au o privire agitată. Dr. Andrew Weil a scris o carte intitulată „The Natural Mind” [„Mintea firească”]. El spune: „Din experienţa mea, atât ca pacient, cât şi ca medic, am ajuns la concluzia că toate bolile sunt psiho-somatice, având atât o latură psihică, cât şi una fizică... Consider că manifestările fizice ale bolii sunt întotdeauna efecte, în timp ce cauzele se găsesc întotdeauna pe tărâmul minţii, deşi în subconştient.”

Acestea sunt afirmaţii serioase. Poate că nu sunt în întregime adevărate; dar vreau să citez o declaraţie a Spiritului Profetic care arată că ceea ce spune dr. Weil este adevărat într-o proporţie de cel puţin 90%. Şi dacă se poate demonstra că un om neinspirat a spus adevărul în proporţie de 90%, atunci acest lucru este important. Nu mulţi scriitori pot face declaraţii atât de precise! Iată un citat din cartea intitulată „Mărturii pentru biserică,” vol. 5, pag. 444: „Bolile mintale domină pretutindeni. Nouă zecimi dintre bolile de care suferă oamenii provin din această cauză. Există, de exemplu, probleme familiale, care devorează asemenea unui cancer temeliile sufletului şi distrug puterile vieţii. Apoi sunt mustrările de conştiinţă cauzate de păcat, care, uneori, subminează integritatea psihică şi dezechilibrează mintea. Acelaşi efect este produs asupra minţii sensibile prin predicarea unor învăţături greşite, cum ar fi doctrina flăcărilor veşnice ale iadului şi chinul etern al celor răi...” Cât de important este ca fiecare dintre noi să avem „gândul [mintea, KJV; n.tr] acesta, care era şi în Hristos Isus” (Filip. 2:5). Tot ce ne trebuie este o minte nouă, iar rezultatul va consta într-o sănătate mai bună.