Iertarea: Textul nostru preferat despre iertare este 1 Ioan 1:9: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.” Acest text este deseori înţeles greşit, ca un permis virtual pentru continuarea păcătuirii. Continuă să păcătuieşti, să-ţi mărturiseşti păcatele, şi vei fi mereu iertat. Dar ce este iertarea despre care vorbeşte Biblia? Este doar o scuzare, o justificare a păcatului? Nu, cuvântul grecesc folosit în acest verset pentru „a ierta” înseamnă a îndepărta păcatul, aici şi acum, a realiza „spălarea” cu „sângele lui Hristos” (Apoc. 1:5). Există ceva mai important decât o astfel de curăţire?

Ioan L-a prezentat pe Hristos spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29). Nu „poate,” „probabil,” „El ar dori să fie,” sau „El ridică păcatul câtorva.” De ce această jertfă universală de ispăşire? „El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi” (1 Ioan 2:2).

Dragostea lui Dumnezeu (agape): Citim în 1 Ioan 4:8 că „Dumnezeu este agape.” Ce este agape? Versetul 9 ne spune că este motivaţia care L-a condus pe Tatăl să-L dea pe singurul Său Fiu ca să moară pentru noi, pentru „ca noi să trăim prin El.” Este un tip special de dragoste care este dispusă să sufere moartea a doua pentru ca noi să putem avea viaţa veşnică. Este o dragoste care este dispusă să meargă în iad pentru ca noi să putem merge în cer. Este o dragoste care alege să moară pe cruce decât să facă pe placul eului. Dacă „Dumnezeu este agape,” şi dacă Isus este Fiul lui Dumnezeu, atunci prin întruparea Lui, Isus este agape în trup omenesc. Atunci când a venit pe pământ, El a renunţat la toate prerogativele divinităţii, dar nu S-a putut goli pe Sine de agape. Şi de aceea a ales să nu păcătuiască – a ales crucea.

Dar există contrafaceri! Cum putem observa diferenţele? De ce atâţia predică „dragoste, dragoste, dragoste,” şi totuşi ascultătorii nu simt deloc nevoia să biruiască păcatul? Nu este nimic rău cu dragostea în sine, dacă ei ar cunoaşte conceptul corect cu privire la ea atunci când Biblia spune că „Dumnezeu este dragoste.” Ei au impresia că este vorba despre dragostea omenească, egocentrică, firească. Este imposibil ca o inimă sinceră să audă, să înţeleagă, să contemple, să „cerceteze” acea dragoste agape descoperită la „crucea minunată,” şi apoi să mai continue în robia păcatului.