Pregătirea căii lui Isus:
Autorul lecţiunii a ales un verset de
avertizare la adresa noastră, care se referă la motivul
pentru care noi, ca popor, ne confruntăm cu o întârziere
a revenirii lui Isus. Coloseni 2:8: „Luaţi seama ca
nimeni să nu vă fure cu filozofia şi cu o amăgire
deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile
începătoare ale lumii şi nu după Hristos.”
Este clar că Pavel era preocupat de ceea
ce credeau colosenii, căci ceea ce crede cineva este cel
mai important lucru!
Mai întâi o chemare specială:
Dumnezeu a chemat această biserică şi i-a
dat o solie distinctă şi specială – Apocalipsa 14:6-12 –
pentru a pregăti calea pentru revenirea lui Isus.
Această solie trebuia să fie vestită în spiritul lui
Ilie şi trebuia să fie demonstrată în viaţa întregii
adunări. La început s-a studiat cu rugăciune învăţătura
Scripturii pentru a nu fi înşelaţi de datină sau
filozofia oamenilor. Dumnezeu, în marea Sa îndurare, a
dat Spiritul Profetic bisericii pentru a o călăuzi şi
proteja.
Curând, s-a descoperit faptul că noi
suntem biserica Laodiceei şi că Dumnezeu le-a adresat
conducătorilor acestei biserici o solie specială pentru
ca ei să poată încuraja adunarea în timp ce transmitea
lumii solia celor trei îngeri. Dumnezeu a înţeles bine
nevoia conducătorilor aleşi de a fi „fierbinţi,” căci
astfel şi poporul ar fi fost fierbinte, şi dacă
conducătorii deveneau „încropiţi,” întreaga biserică ar
fi devenit încropită. Aceasta este întotdeauna o cauză
cu efect direct.
Duhul Sfânt ne pregăteşte:
1 Corinteni 3:16: „Nu ştiţi că voi
sunteţi Templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu
locuieşte în voi?” Duhul lui Dumnezeu aduce tot ce Îi
aparţine lui Hristos, în plinătatea Lui, la fiecare
credincios şi apoi Hristos locuieşte în templul
sufletului prin Duhul Sfânt. Ni se spune că aceasta este
„taina ţinută ascunsă din veşnicii şi în toate
veacurile, dar descoperită acum sfinţilor Lui, cărora
Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia
slavei tainei acesteia între Neamuri şi anume: Hristos
în voi, nădejdea slavei” (Col. 1:26, 27).
Ştim că această slavă este caracterul lui
Hristos (vezi Ioan 17:17-24). „A fi creştin înseamnă a
fi un urmaş al lui Hristos. Creştinul este cineva în
care sunt reproduse viaţa şi caracterul lui Hristos”
(E.J. Waggoner, The Present Truth, 5 sept. 1895).
Ellen White este clară la acest subiect:
„Duhul Sfânt, Mângâietorul, pe care Isus a spus că Îl va
trimite în lume, este cel care schimbă caracterul nostru
după chipul lui Hristos; şi atunci când este realizat
acest lucru, noi reflectăm, ca într-o oglindă, slava
Domnului. Cu alte cuvinte, caracterul celui care
priveşte în acest fel la Hristos este atât de asemănător
cu al Lui, încât cineva care priveşte la el vede însuşi
caracterul lui Hristos strălucind ca într-o oglindă” (Review
and Herald, 28 aprilie 1891).
Viaţa şi comportamentul nostru schimbate:
Este un adevăr istoric faptul că în 1844
Hristos a început lucrarea de Mare Preot al nostru în
Sfânta Sfintelor (vezi Evr. 8:1, 2). Noi numim această
lucrare curăţirea sanctuarului, când Marele Preot
curăţeşte sanctuarul chiar înainte de revenirea Sa pe
pământ ca Împărat.
Pentru a curăţi sanctuarul ceresc,
păcatele poporului trebuiesc eradicate de la sursă.
Coloseni 1:26, 27 spune că „Hristos în voi” este
„nădejdea slavei.” Întrebarea care se pune apoi este cum
locuieşte în noi Hristos, Marele nostru Preot,
curăţindu-ne pe noi, templul lui Dumnezeu (vezi 1 Cor.
3:16).
Waggoner declară: „Am văzut că Hristos,
Cuvântul care este Dumnezeu, este nedespărţit de
Cuvântul scris. Dacă noi credem Scriptura, Hristos
locuieşte în inimă prin credinţă. Taina întrupării lui
Dumnezeu trebuie repetată în noi. ’Hristos în voi,
nădejdea slavei’ (Colos. 1:27) este taina evangheliei” (The
Present Truth, 19 dec. 1895; pentru a citi articolul
complet al lui Waggoner – „The Word Made Flesh”; sau,
pentru a-l descărca în format PDF, deschideţi la:
http://1888mpm.org/the-word-made-flesh.html).
Solia lui Ilie şi revenirea lui Hristos:
În 1888, Dumnezeu, în marea Sa îndurare,
a dat o solie clară direct de la tronul Său prin Duhul
Sfânt, prin Waggoner şi Jones, la sesiunea Conferinţei
Generale de la Minneapolis. Solia aceasta trebuia să
încheie lucrarea evangheliei de pregătire a unui popor
pentru a întâmpina cu bucurie revenirea Sa!
Cu privire la taina modului în care
Hristos, Marele nostru Preot, curăţeşte sanctuarul
nostru, Ioan Descoperitorul scrie: „...În zilele în care
îngerul al şaptelea va suna din trâmbiţa lui, se va
sfârşi taina lui Dumnezeu, după vestea bună vestită de
El robilor Săi prorocilor” (Apoc. 10:7). Inimile
poporului lui Dumnezeu vor fi curăţite ÎNAINTE de cea
de-a doua venire a lui Hristos, cu alte cuvinte, în
cadrul lucrării de curăţire a sanctuarului.
Dumnezeu va avea pregătit un popor care
va sta în picioare fără Mijlocitor chiar înainte de
încheierea timpului de probă. De mijlocitor este nevoie
doar atunci când se găseşte păcat. Aceşti oameni sunt
gata pentru că au ţinut pasul cu lumina care a progresat
– permiţând ca eul să fie răstignit împreună cu Hristos
şi permiţându-I să îi curăţească prin oprirea păcatului
chiar de la sursă.
Despre datina oamenilor:
Este o datină populară aceea de a predica
în contradicţie cu descoperirile Spiritului Profetic, că
solia 1888, trimisă de Dumnezeu, a fost primită. Aceasta
este amăgire deşartă, după datina oamenilor, nu după
Hristos.
Multe mulţumiri autorului acesei lecţiuni
pentru faptul că ne avertizează de pericol
îndreptându-ne atenţia către Scriptură: „Luaţi seama ca
nimeni să nu vă fure cu... o amăgire deşartă, după
datina oamenilor, ...şi nu după Hristos” (Col. 2:8).