Ne cerem scuze pentru întârzierea cu care
ajung la dumneavoastră “Comentariile” din această
săptămână. O furtună puternică din nordul Californiei a
cauzat întreruperea curentului electric, a liniilor
telefonice şi a legăturilor la internet. După o
săptămână în care am avut telefonul întrerupt, aflăm că
este posibil să mai dureze câteva zile până când
legăturile vor fi refăcute. Apreciem răbdarea dvs.
Cu sinceritate,
Echipa “Comentariilor”
_______________________________
Studiul 2 adresează o întrebare pertinentă: “Dacă ar
veni cineva la tine (aşa cum au venit grecii la Filip
[Ioan 12:20-22], şi ţi-ar spune: ’Am vrea să vedem pe
Isus,’ ce le-ai răspunde?”
Dacă sunteţi aşa cum sunt eu, aţi fi încântaţi ca
oamenii să vă ceară literatură sau studii biblice despre
sabat sau alte învăţături ale adventiştilor de ziua a
şaptea. Încântaţi, pentru că avem această experienţă:
„largă este poarta, lată este calea care duce la
pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea,” şi doar
puţini par să-şi dorească să cunoască adevărul soliei
îngerului al treilea (vezi Mat. 7:13).
Dar în realitate mulţi nu ştiu cum să ceară ajutor,
chiar dacă şi-l doresc cu disperare.
Duhul Sfânt trăieşte şi lucrează! Dar noi nu suntem
conştienţi de ceea ce se întâmplă. Domnul este mai
aproape de noi decât credem.
Iată o făgăduinţă menită să ne facă pe toţi fericiţi:
„Aruncă-ţi pâinea pe ape şi după multă vreme o vei găsi
iarăşi! [„Pâinea” simbolizează adevărul pe care îl
împărtăşeşti oamenilor]. Împarte-o în şapte şi chiar în
opt [adică să nu ai nicio reţinere în generozitatea ta
atunci când răspândeşti solia!], căci nu ştii ce
nenorocire poate da peste pământ. ...Cum nu ştii care
este calea Duhului [Sfânt] [KJV, n.tr.], nici cum se fac
oasele în pântecele femeii însărcinate [nu ştii cum
conduce Duhul Sfânt acea inimă către Mântuitorul], tot
aşa nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face
pe toate. Dimineaţa, seamănă-ţi sămânţa şi până seara nu
lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va
izbuti, aceasta sau aceea sau dacă amândouă sunt
deopotrivă de bune” (Ecles. 11:1-6).
Această făgăduinţă este sigură şi certă: o parte
din „lucrarea misionară” pe care o faceţi va da
roade! Dacă perseveraţi, mai mult ca sigur va da
roade, dar nu există nicio îndoială că în final veţi
avea o răsplată.
Bucuria noastră în a fi „ucenicii” lui Isus este
reprezentată de entuziasmul de a face ceea ce face El,
şi ceea ce face El constă în câştigarea sufletelor.
Nimic altceva cu excepţia câştigării sufletelor nu
merită timpul şi energia noastră. Un om care
construieşte o casă se bucură să trăiască în ea tot
restul vieţii lui; câştigarea sufletelor pentru Stăpânul
nostru reprezintă „casa” căreia ne dedicăm viaţa, şi ce
viitor de bucurie veşnică ne aşteaptă!
Studiul nostru cuprinde două afirmaţii ale lui Isus,
Învăţătorul nostru:
„Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei
lega pe pământ, va fi legat în ceruri şi orice vei
dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri” (Mat.
16:19). Chiar dacă durează o viaţă ca să înţelegeţi ce a
vrut Isus să spună aici, se merită. Sună ca o mare
exagerare – dar sunt cuvintele lui Isus. „Cheile
cerului”? Să nu spuneţi că nu înţelegeţi; El făgăduieşte
că vă va da tot cerul ca binecuvântare pentru lucrarea
voastră de câştigare a sufletelor pentru El! Perseveraţi
şi daţi-I voie să vă înveţe şi să aducă această lucrare
la îndeplinire.
Cealaltă făgăduinţă minunată pe care Isus ne-o face în
acest studiu este următoarea:
„Adevărat vă spun, că orice veţi lega pe pământ, va fi
legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ, va fi
dezlegat în cer” (18:18). Desigur, aceste cuvinte sunt
adresate bisericii; dar Domnul Isus pare dispus să
renunţe la scaunul Său de domnie pentru ca noi să ne
aşezăm în locul Lui!
Atunci când vă rugaţi pentru cineva drag sau pentru un
prieten care, să zicem, este „în afara cercului de
siguranţă,” rugaţi-vă cu tot sufletul. Aţi fost
însărcinaţi în mod oficial de către cer ca să aduceţi
acea persoană în împărăţie.
Dar, desigur, voi sunteţi „robi” ai Stăpânului; voi
ascultaţi de El, sunteţi „ucenicii” Lui, adică nu
manifestaţi aroganţă, impunere, ci doar umilinţă „în
Hristos.” Rugăciunea voastră cere 100% devotament faţă
de Isus şi metodele Lui de a acţiona.
Observaţi secţiunea în care ni se spune că la început
ucenicii nu au fost devotaţi 24/7 lucrării lui Isus (Hristos,
Lumina lumii, pag. 246-249): în timp ce ne apropiem
de evenimentele finale, vă puteţi imagina momentul în
care pământul va fi luminat cu slava ultimei solii, când
veţi fi atraşi într-o slujire faţă Isus 24/7?
În timp ce trasaţi concluziile finale ale acestui studiu
(joi), gândiţi-vă cât de minunat va fi atunci când
Domnul va lucra cu noi şi Îşi va adeveri cuvântul prin
semne care îl vor însoţi. Observaţi că exact aceasta
este ceea ce a dorit Domnul să facă cu noi după
Conferinţa Generală de la Minneapolis în 1888; El a vrut
ca solia să crească până acolo încât să lumineze
pământul cu slava ei! A vrut să dea fraţilor şi
surorilor din 1888 darul Duhului Sfânt aşa cum a dat
acest dar apostolilor după Cincizecime (vezi Selected
Messages, vol. 1, pag. 234, 235).
Dar nu este nevoie să pierdem timpul plângând greşelile
din trecut; să îndreptăm răul şi să ne pocăim în
singurul mod posibil: daţi solia 1888 atât bisericii,
cât şi lumii – acum.
Aceasta este ceea ce pleda manuscrisul 1888
Reexaminat în 1950 că ar trebui făcut.
Aceasta este ceea ce pledează „1888 Message Study
Committee” că trebuie făcut – acum, înainte de a mai
trece cine ştie câte zeci de ani.
