|
Să
nu
ne
luăm
niciodată
„la
revedere”
de
la
profetul
Daniel!
Cel
mai
bun
lucru
pe
care
l-am
putut
realiza
în
ultimele
trei
luni
în
care
l-am
studiat
a
fost
că
ne-am
familiarizat
cu
el
suficient
cât
să
ne
dorim
să-l
cunoaştem
mai
bine.
În
10:12
se
găseşte
un
strop
de
încurajare
de
care
avem
nevoie
înainte
de a
continua.
Daniel
se
rugase
din
toată
inima,
nu
pentru
el
însuşi,
ci
pentru
poporul
său,
şi
se
părea
că
rugăciunile
sale
nu
primesc
răspuns.
Fără
îndoială,
şi
voi
aţi
avut
această
experienţă,
fiind
tentaţi
să
renunţaţi
la a
vă
mai
ruga.
De
data
aceasta
un
înger
îl
încurajează
pe
Daniel:
„Căci
cuvintele
tale
au
fost
ascultate
din
cea
dintâi
zi,
când
ţi-ai
pus
inima
ca
să
înţelegi,
şi
să
te
smereşti
înaintea
Dumnezeului
tău,
şi
tocmai
din
pricina
cuvintelor
tale
vin
eu
acum!”
(10:12).
a.
Daniel se rugase pentru alţii, nu pentru sine; astfel, rugăciunea lui se încadrează în regula descrisă de apostolul Ioan pentru rugăciuni pline de succes: „Îndrăzneala pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă [aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Daniel]. Şi dacă ştim că ne ascultă, orice i-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut” (1 Ioan 5:14, 15). Rugăciunea lui Daniel s-a conformat perfect acestei reguli!
b.
Daniel nu Îi cerea lui Dumnezeu decât să facă ceea ce făgăduise (acest lucru este cu siguranţă în conformitate cu voinţa lui Dumnezeu, nu-i aşa?) – să elibereze pe poporul Său din robia babiloniană sau persană, deoarece anii lor de robie trecuseră (9:2; Ier. 29:10).
c.
Aşadar, Daniel a continuat să se roage. La fel şi noi trebuie să perseverăm în rugăciune, analizându-ne motivaţiile. Să nu vă pară rău de timpul petrecut astfel.
d.
Atât de preocupat este Daniel, încât intră în post pentru o perioadă de trei săptămâni. Acest lucru este important, nu pentru că strângerea curelei stârneşte mila lui Dumnezeu – ceea ce se întâmplă este că postul ne limpezeşte mintea pentru a fi mai capabili să înţelegem ceea ce încearcă să ne comunice Duhul Sfânt.
e.
Un post negru de trei săptămâni ar îmbolnăvi pe oricine (lucru pe care Dumnezeu nu-l doreşte de la noi niciodată). Daniel a fost într-un post parţial, care îndeplineşte un scop bun. Fără carne, fără băuturi şi substanţe nocive sau stimulenţi artificiali, şi FĂRĂ DESERTURI („bucate alese” – simplu: plăcintă, tort, îngheţată, etc.). Timp de trei săptămâni, Daniel a renunţat la dulciuri şi a consumat doar o hrană simplă, care să-l ţină în viaţă şi sănătos. El mânca pentru a trăi, nu invers. (Slavă Domnului, există motive mai bune pentru a trăi decât acela de a mânca! Biblia nu are deloc respect pentru porci.).
f.
L-a răsplătit Dumnezeu pe Daniel? Da, cu o minte suficient de limpede pentru a intra în dialog cu un înger şi cu Fiul lui Dumnezeu (vezi vers. 13-21, şi mai departe capitolele 11, 12!). Daţi uitării acei şapte ani în plus pe care i-aţi putea trăi pentru a juca mai mult golf. Dacă urmăm exemplul lui Daniel, vom învăţa cum să trăim în această Zi deosebită a Ispăşirii, astfel încât să putem umbla cu Domnul zi de zi şi să trăim chiar în „atmosfera cerului.” Aceasta este o răsplată suficientă. Mulţumim, Daniel.
Sunteţi
nedumeriţi
în
legătură
cu
Daniel
12
(sau
11)?
În
lecţiune
ni
se
spune
de
cel
puţin
două
ori
că
acest
capitol
conţine
unele
părţi
„dificile”
şi
poate
părea
„neclar.”
Dar
Apocalipsa
10:2
ne
asigură
că
Daniel
este
„o
cărticică
deschisă,”
ceea
ce
trebuie
să
însemne
exact
invers
decât
„dificil”
sau
„neclar.”
KJV
spune
că
Daniel
şi-a
„pus
inima”
ca
să
înţeleagă
ceea
ce
încerca
să
îi
comunice
Duhul
Sfânt;
aceasta
înseamnă
tăgăduire
de
sine.
El a
fost
răsplătit
prin
faptul
că
mintea
i-a
fost
luminată
[9:22].
Pionierii
noştri
şi-au
„pus
inima”
să
înţeleagă,
iar
Domnul
le-a
oferit
o
înţelegere
extrem
de
clară
a
adevărului
profetic
din
Daniel.
Ellen
White
şi-a
petrecut
întreaga
viaţă
încurajând
poporul
nostru
să
aibă
încredere
în
faptul
că
Domnul
i-a
condus
pe
pionierii
noştri
să
caute
adevărul.
Confuzia
la
scară
largă
însoţeşte
de
obicei
concepte
noi
care
contrazic
ceea
ce
Domnul
ne-a
condus
să
înţelegem
în
trecut.
Avem
un
document
care
reproduce
un
manuscris
de
la
White
Estate
şi
care
conţine
peste
50
de
declaraţii
ale
lui
Ellen
White
despre
cartea
lui
Uriah
Smith,
Daniel
şi
Apocalipsa.
Desigur,
ea
nu a
spus
niciodată
despre
el
că
ar
fi
infailibil;
dar
a
spus
că
Domnul
a
binecuvântat
cartea
sa
şi
aceasta
îşi
va
păstra
valoarea
până
la
sfârşitul
timpului.
Deoarece
1888
Message
Study
Committee
susţine
„foarte
preţioasa
solie”
pe
care
„Domnul,
în
îndurarea
Sa,”
ne-a
trimis-o,
noi
pledăm,
de
asemenea,
pe
lângă
membrii
bisericii
noastre
să
acorde
mai
multă
atenţie
înţelegerii
pe
care
Domnul
le-a
oferit-o
pionierilor
noştri
cu
privire
la
profeţii.
Da,
Daniel
poate
fi
înţeles
–
altfel
Domnul
nu
ne-ar
fi
oferit
această
comoară.
Aşadar,
vă
rog,
până
la
revenirea
Domnului,
preţuiţi
foamea
şi
setea
după
neprihănire,
aşa
cum
este
descoperită
în
cartea
lui
Daniel.
Şi
permiteţi-le
pionierilor
noştri,
pe
care
Domnul
i-a
binecuvântat
din
plin
cu
înţelepciune,
să
vă
ajute
cu
ceea
ce
Domnul
i-a
făgăduit
lui
Daniel
–
luminarea
minţii.
________________
Puteţi
trimite
un
e-mail
la
adresa
RJW1888@aol.com
pentru
a
obţine
o
copie
a
acestui
document
deosebit.
Unii
ar
putea
obiecta
că,
din
cauza
faptului
că
Uriah
Smith
a
respins
solia
1888,
cartea
lui
nu
ar
avea
nici
o
valoare.
Dar
aceste
explicaţii
profetice
au
fost
clare
–
vina
lui
a
constat
în
faptul
că
şi-a
împietrit
inima
împotriva
soliei
tăgăduirii
de
sine
din
1888.
Dacă
şi-ar
fi
umilit
inima
pentru
a
primi
„începutul”
ploii
târzii
şi
al
marii
strigări,
pana
lui
ar
fi
dat
o
mărturie
puternică
care
ar
fi
contribuit
la
luminarea
pământului
cu
slava
soliei
din
Apocalipsa
18.
|
